joi, 28 ianuarie 2010

Traiesc anotimpuri la maxim


Facusem si noi o rezervare la o cabana la munte. Sa profitam cat de mult se poate de iarna asta adevarata. Ca asa o iarna nu-mi mai amintesc din copilarie. Nu zic ca n-a mai fost, dar stand in oras nu realizezi dimensiunile exacte ale anotimpului. In oras toate anotimpurile sunt diluate. Le vezi si le traiesti in adevarata lor splendoare doar in mijlocul naturii. De cand locuiesc in afara orasului si sunt ceea ce se numeste "navetist" am redescoperit anotimpurile. Iarna acum, iar ceva mai incolo abia astept sa redescopar primavara. Trebuie sa fie splendida. O sa va pun poze :). Dar sa ma intorc la rezervarea de la munte. Ce eram noi incantati, dar pustimea si mai si. Ioana a pus si poze de la cabana pe blog... cu pozele am ramas: pe blogul Ioanei (le gasiti repede, nu sunt cele cu carnetul de note :) ci urmatoarele)
In rest, iarna irezistibila :) - poate voiati sa vedeti o mini cascada inghetata :)
PS. Si totusi vom merge si la Ranca...

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

De ce mi-a placut Grecia







De ce mi-a placut Grecia:
- pentru ca la 440 de euro, 2 persoane, cazare si demi-pensiune timp de 7 nopti, n-am avut de ce sa ne plangem: curatenie, aer conditionat, frigider, liniste, mancare buna si muuulta, servicii bune.
- pentru ca au peisaje superbe, cobori de pe munte in mare, au livezi imense de maslini, leandri infloriti in nuante minunate...
- pentru ca au o arhitectura de care nu ai cum sa nu te indragostesti (bineinteles ca imediat mi-am dorit o casuta in stilul acela).
- pentru ca apa si plaja erau curate, linistite si neaglomerate
- pentru ca gatesc foarte bine fructe de mare si miel (sunt fan caracatita la gratar).
- pentru ca sunt respectuosi, sociabili, zambareti, adica stiu sa faca bani fara sa te faca sa-ti para rau ca ii scoti din buzunar.
- pentru ca si cand ploua e atat de frumos.
- pentru ca e atat de linistita si de relaxanta atmosfera, incat uiti de tine si de timp (ma uitam la telefon sa vad in ce data suntem).
- pentru ca au orasele port atat de pitoresti.
- pentru ca am fost in gasca :) si-am mai incins seara in balcon cate o partida de rummy, scrable, sau carti, la un pahar de vin, o cutie de alune si o felie de pepene grecesc....
P.S. Scopurile vacantei au fost: odihna, plaja, inot.

joi, 21 ianuarie 2010

Premiul intai cu coronita

Am primit un premiu de la Simion Cristian
Eu am inceput de curand sa activez in domeniul asta si-mi dau seama ca nu-s asa cunoscatoare. Nu prea ma descurc sa blogg-eresc. Asa ca, bineinteles ca ma mandresc tare cu premiul meu. Ca un copil de clasa intai cu coronita la final de an. Trebuie sa postez datoriile premiantilor pe blog, ceea ce voi face mai jos si de asemenea, sa dau mai departe premiul.
Datoriile premiantilor sunt:
Iată cele cinci îndatoriri ale premianţilor:

1. Fiecare Scriitor Superior (S.S.) trebuie sa dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali.

2. Fiecare S.S. trebuie sa isi creeze o legatura pe net la blogul (si autorul-blogger prieten) de la care el a primit premiul.

3. Fiecare S.S. trebuie sa isi prezinte premiul pe blog si sa adauge un link la acest post, care explica ce este cu premiul.

4. Fiecare S.S. care a castigat premiul este rugat sa viziteze acest post si sa isi adauge numele la Mr.Linky List astfel incat sa existe o evidenta a fiecarui ins premiat

5. Fiecare S.S. trebuie sa posteze aceste reguli pe blogul lui.

Trimit si eu mai departe premiul urmatorilor: Canguru', Disa, Ema Hategan, Ema Pirciu si Ioana mea

marți, 19 ianuarie 2010

"E criza" si nu numai

http://www.youtube.com/watch?v=9FxL2MBne2A&feature=related

Melami
a pus azi pe blog cateva melodii frumoase. Asa ca hop si eu cu cine "mi-e irezistibil": Taxi. De fapt sunt 2 trupe romanesti carora nu le rezist, mai ales daca-i vorba sa-i vad in concert: Iris si Taxi. Imi plac baietii de la Taxi de mor: sunt haiosi, Dan Teodorescu are o voce frumoasa, iar piesele sunt de-a dreptul irezistibile. Sunt exemplul ideal care demonstreaza ca se pot face cantece bune care nu doar ca au cuvinte, au logica, dar sunt chiar istete, inteligente. Nu stiu daca as putea face un top al preferintelor mele in ceea ce priveste cantecele baietilor de la Taxi. Imi plac chiar toate, toate. La cele mai multe dintre ele, am zambit la prima auditite, la cateva m-am "emotionat romantic". Mint. Nu doar "la cateva", ci la multe: Luna, Jumatatea mea, Tu nu mai esti, Mi-e dor si doare, Te vad in toate femeile, sau Stelele care cad. Pai pot eu sa compar versuri ca: "Daca azi.../ Drumul pe care erai s-a inchis/ Poate ca nu era, drumul pe care trebuia/ Sa alergi spre vis..."(Stelele care cad) cu... sa zicem "celebrele": "Acum te las, te parasesc, te-as lua cu mine/ Dar n-am bani de bilet/ Ma faceai si-o faceai zambind"...(Akcent) puah!
Daca aveti ocazia sa-i vedeti intr-un concert in club, nu-l ratati; e show. Am fost la 2 pana acum. Il astept pe urmatorul... Abia-l astept. Cat despre noul cantec, cel cu criza (uita ca se poate face si "misto" de criza asta), sincer, m-am recunoscut. Mai ales in strofa cu cremele :)
In loc de final, alte versuri irezistibile de la Taxi (ce-mi vine repede in minte, pentru ca, in realitate, pentru mine, toate cantecele lor sunt irezistibile). Versuri care taaare mi se mai potrivesc:
- "Toata ziua fac economie si nu-nteleg unde se tot duc banii"
- "Sunete-nfioratoare se-aud de la vecina de sus./Mi se ridica tare/Parul de pe maini si picioare./"
- "N-ai cum/Sa te prefaci ca nu exist/N-ai cum/Sa spui ca vii si sa nu mai vii niciodata/N-ai cum/Sa uiti ca e ziua mea./"

Si ceva mai multe versuri pentru mama mea:

A doua zi, au venit, sa imi spuna ca ai murit
Sunt niste prosti, ei nu stiu cat ai visat
Sa zbori

Nu-i niciun mister
Te-ai ratacit in cer

Si esti doar prea sus sa te mai aud
Prea sus sa-ti simt parul ud
Prea sus sa te mai vad
Dar esti doar prea sus sa iti mai zambesc
Prea sus sa te mai gasesc
Mult prea sus dar stiu ca esti...

duminică, 17 ianuarie 2010

Week-end la Moeciu!







Spre deosebire de multe femei, nu sunt o impatimita a shopping-ului. Desi, ma relaxeaza intr-adevar, mersul la cumparaturi intr-un hypermarket pitestean, unde stiu unde se afla toate raioanele si ma descurc usor printre ele. E vorba de Auchan. Aici imi fac in fiecare week-end cumparaturile pentru sapatamana ce urmeaza. Si cu asta probabil ca imi satisfac pofta de shopping. Cum insa se spune ca "suma viciilor este intotdeauna egala", cred ca compensez cu calatoriile si excursiile. Nu rezist! Nici nu incerc. Sunt convinsa ca sunt putine chestii cu care ramai in viata: amintirile din locurile frumoase pe care le-ai vizitat sunt printre ele; rochiile, pantofii si gentile, nu!
Dar sa ajung la ideea principala: excursii si calatorii. Una dintre zonele pe care le ador si care pentru mine chiar e irezistibila este culoarul Rucar-Bran. Vad peisajele acelea cel putin o data pe an de vreo... 20 de ani si inca nu m-am saturat de ele. Este de asemenea destinatia ideala pentru un week-end la munte, care sa nu presupuna un drum foarte lung. Ultimul week-end petrecut in zona (cu exceptia revelionului) a fost la Moeciu. Am ajuns pe o vreme de toamna, dar spre marele nostru noroc, a nins peste noapte. Ne-am trezit dimineata intr-o iarna ca-n povesti. De obicei cautam o cabana cu putine camere si o inchiriem pe toata, inclusiv living si bucatarie, asa incat un week-end ne costa pana in 3 milioane de familie, cu tot cu drum si mancare. Dau cateva detalii pentru ca mi s-a intamplat de cateva ori sa povestesc ca am fost la munte si mi s-a replicat: "eee, ai bani!". Sunt exact in clasa de mijloc si personal, 3 milioane pentru cateva zile de relaxare, nu mi se pare chiar asa o suma mare. Astea-s chestiile in fata carora nu rezist. A! Si inca ceva, cabana sa fie retrasa de la drum, sa aiba curte mare. In week-end-ul despre care vorbeam, la Moeciu, ne-am cazat la o vila cu 5 camere, fiecare cu grup sanitar, living, bucatarie, undeva pe drumul spre satul Pestera. Sa incercati zona, daca n-ati ajuns inca. E superba!

vineri, 15 ianuarie 2010

Simion Cristian sau Cristian Simion?

Cred ca am ajuns la final in jocul nostru bloggeristic propus de Geocer. Azi e randul lui Simion Cristian
Intrebare: care e numele si care e prenumele??? In ordinea in care sunt scrise, vreau sa cred ca Simion e prenumele. Pentru ca altfel e de rau. Doar la catalog se scrie in ordinea: nume prenume. Si in alte acte fff oficiale.
Blogul lui e curat si organizat. Noroc cu poza, ca altfel era mult prea serios. Articolele, in schimb, sunt savuroase. O fi el inginer (dupa cum am aflat de la altii) dar are talent, frate. Si simtul umorului si pe unele le mai si ilustreaza cu cate o fotografie facuta, cred, de catre sotie. Mi-a placut mult "cosul de gunoi" si vad ca avem o suferinta comuna in ceea ce-i priveste pe vecinii "de deasupra". Pfff, ce specimene... Cei care ma mai cititi pe aici, ati observat poate, ca-s o impatimita a jurnalelor si a experientelor personale. Le-am cautat desigur si pe ale lui. Repede in categoria "personale" (v-am spus ca-i ordonat si organizat). Hm... doar 4 articole personale, dintre care unul de 3 cuvinte: "...e ziua mea!". Si totusi le-am gasit! In "cuget deci gandesc!". Acolo se lasa descoperit cel mai mult. Si mi-a placut ce-am descoperit. Oricum il citesc zilnic de cand l-am descoperit. La final revin la dilema: care e numele si care prenumele???

joi, 14 ianuarie 2010

Cand vine vara, doamna doctor???

Ca sa vezi cat de cald e vara: Melami
Am mai spus in comentariile mele legate de jocul acesta propus de Geocer ca am descoperit oameni cu care am foarte multe in comun. Conform zicalei romanesti: "cine se-aseamana se-aduna". Pe blogul lui Andrei despre care am scris, am gasit superbele poze pentru infrumusetarea starii de spirit, cu mare si soare. Despre blogul acesta e de ajuns sa-i spun adresa: si la vara cald... si eu care ador vaaaraaaa. Melami e "doamna doctor" si blogul ei, mie, imi da impresia ca bate catre un cabinet medical: simplu "mobilat", foarte ordonat, zugravit in alb, numa' bun! Faptul ca geanta posesoarei nu arata a geanta de doctor :) denota ca medicii sunt si ei oameni! Imi place tot ce scrie: povesti personale multe, fara nici o teama de a se dezvalui. Si pune si poze!!! Un medic care ar fi putu fi foarte bine scriitor sau jurnalist, fiindca are tot ce-i trebuie: rabdare sa scrie, talent, simtul umorului. Pentru mine una a intrat in lista de lecturi zilnice. Daca pe la altii am mai comentat ca as fi vrut mai mult culoare pe blog, la Julie, de exemplu, aici nu e cazul. Mi se pare ca se potriveste perfect doamnei doctor :).