Radio pur si simplu

Lucrez in radio (mie imi place sa spun "fac radio" dar nu e chiar o exprimare literara) din 2001. Neintrerupt. Ba nu. Mint. Cu o intrerupere anul trecut, timp de catveva luni. Am adorat dintotdeauna radioul pentru ca am crescut cu el. Parintii mei aveau in bucatarie un radio Gloria care mergea non-stop cand era cineva acasa. Si majoritatea timpului il petreceam in bucatarie pentru ca, pe vremea lui Ceausescu, acolo era cel mai cald... Dupa ce am terminat facultatea si am vazut anuntul de angajare al unui post de radio local care urma sa inceapa sa emita, m-am dus la interviu. Imi aduc aminte ca nu aveam mari sperante, nu-mi faceam iluzii si m-am dus oarecum detasata. A fost un interviu tipic de genul "cititi textul: capra sare piatra..." - proba de dictie si mi-au mai pus cateva intrebari de cultura generala, parca si ceva de genul: ultima carte citita si ultima piesa de teatru vazuta. Mi s-a cerut sa pregatesc o caseta pe care sa ma inregistrez vorbind ca si cum as fi in emisie la radio. Am facut-o dupa ce l-am ascultat cu atentie cateva zile pe Paul Grigoriu la RRA. Si la o saptamana dupa ce am dus caseta am primit un telefon de la un domn care imi spunea: tu ai mai lucrat in radio? Asa a inceput marea si minunata aventura. Cu un radio local la care mi-am facut cativa prieteni pe viata. Dupa vreo 4 ani am facut pasul urmator, la un radio national. Cel mai drag. National FM. Am stat si aici cred tot 4 ani. Au fost cei mai frumosi ani din viata mea. Am invatat enorm, enorm si am cunoscut oameni de o calitate si o valoare formidabile.Din nou mi-am facut prieteni pe viata. Radioul e... cum sa va spun, iti intra in sange. La radio nu te duci ca la serviciu, ci ca intr-un loc unde iti pui in aplicare un hobby. In afara radiourilor unde am lucrat am cunoscut oameni si din alte radiouri. Peste tot e la fel. Sunt oameni deschisi, sufletisti, saritori si mai ales veseli! Nu spun ca nu sunt conflicte, nu-s momente de stres... bineinteles. Pana la urma si radioul este o afacere, trebuie sa faca si bani, altfel... Caci de aici, de la bani pleaca toate relele. Dar in cea mai mare parte a timpului atmosfera este destinsa si frumoasa. Sa fie oare datorita muzicii??? E posibil. Radioul te ajuta sa treci mai usor si peste problemele personale. Imi aduc aminte ca la radioul local la care lucram faceam matinalul. Intr-o dimineata la 6 inainte sa plec de acasa am primit un telefon... murise nasul meu. M-am dus la radio, am facut emisiunea... Glasul oamenilor de la radio e intotdeauna asa cum trebuie, vesel, relaxat. Dar sunt oameni si ei si au desigur problemele lor personale. Insa radioul te face sa treci peste ele. Trebuie sa te mobilizezi si reusesti. E si foarte greu sa lipsesti. Ascultatorii se asteapta ca atunci cand dau drumul aparatului de radio sa il auda pe cel pe care stiu ca trebuie sa il auda. Munca intr-un radio iti imbogateste viata in mod extraordinar. Da, e chiar irezistibil. Cel putin pentru mine. Consider ca cea mai mare bogatie pentru mine sunt oamenii pe care i-am cunoscut lucrand in radio. Imi sunt tare dragi, asa ca am pus poze mai mult cu ei :)